Parafrazandu-l pe Minulescu, se poate spune ca “in orasul in care ploua de trei ori pe saptamana/ oraseni far’ de putere, merg prin gropi si prin noroaie/ ca intr-o adevarata capitala culturala”. In fiecare dimineata ploioasa, mii de copii din cartierele Iasului fac slalom, in drumul lor spre scoala, printre miile de gropi pline de noroaie si pungile de gunoaie aruncate de scursurile acestui oras, direct pe trotuare, la colturi de bloc sau in parcari. Nimeni nu intervine, nimeni nu amendeaza aceasta stare de fapt. Oamenii sunt prea blazati si fara spirit civic, iar cohorta de “responsabili” merg pe principiul ca ieseanul are memoria scurta si rabdare multa.
“In Alexandru se sparg trotuarele refacute anul trecut, soselele nu au fost refacute iar noroiul insista sa devina glod. Ajungi inevitabil la intrebari existentiale despre starea Iasului.
“De ce nu se fac toate lucrarile odata ca sa nu mai revina, sa sparga si sa ramana mizerie si carpeala?” O intrebare de bun simt. Am cautat sa raspund folosind argumente cred eu decente si lipsite de subiectivism, legate de multe proiecte coordonate de regii si autoritati locale aflate sub “palarii” diferite. Fiecare proiect are termenii lui, deseori nu poti sa reglezi simultaneitatea unor lucrari. Inevitabil apar suprapuneri de prost gust.
“Bun, dar de ce acolo unde sparg dupa ce pleaca ceea ce repara la loc e stramb si se scufunda?” Ce sa raspund? La chestiunea asta raspunsul imediat e legat de o doza de nesimtire atat a unor constructori cat si a unor factori decizionali. Brusc mi-am dat seama ca am devenit la fel de tolerant precum ocupantii unor banci din Parcul Voievozilor, imi mai carpesti o sosea, niste banci pe la mesele de sah plus o slujba cu predica potrivita si gata… intri in formatia aplaudacilor.
Adevarul? Oscileaza intre prostie tolerata si nesimtire aroganta. Nu dau exemplele santierelor din Viena sau Londra sau de ce nu Sankt Petersburg. Simpla comparatie ii scoate din sarite pe Dorelii locali. Stiu doar ca ne ingropam in jeg si noroi in fiecare an. Pe bani europeni desigur. Iar ceea ce nu se deconteaza, adica jegul, ramane sa fie platit de ieseni.
Capac peste oala cu glod, vrem sa devenim capitala culturala europeana? Ce legatura are? Simplu, e acelasi standard de calitate. Mediile culturale, universitare, centrele culturale, etc. etc. sunt in afara fenomenului, nefiind consultate deloc. Ar fi fost extrem de disponibile insa unele genii nu au avut nevoie de ele. Nu imi spuneti de cateva personaje cu arome de crini putreziti care de o viata se vor sa intre in istoria locala. Multi dintre ei sunt dependenti de sinecuri bugetare si nostalgii socialiste ca sa nu spun securiste. Doar o minune ne poate aduce titlul cultural mult visat in aceasta incapatanata ingropare locala. Plumbul bacovian se muta la Iasi. Prin toate ungherele…”, a spus fostul prefect, Nicusor Paduraru.
Din pacate, cele sesizate de ieseanul Nicusor Paduraru sunt realitati care au impanzit cartierele Iasului, precum o mare infectie urbana. Locuitorii din cartierul Mircea cel Batran adreseaza zilnic cereri administratiei conduse de Nichita, pentru a astupa gropile, a-i amenda pe scandalagii sau pe mizerabilii care arunca gunoiul de la balcon dar, din pacate, aceste aspecte, in loc sa se diminueze, se acutizeaza pe zi ce trece.
„În calitate de ieşean care circulă atât cu maina dar şi cu mijloace de transport în comun, observ mai mult ca în alti ani că oraşul e murdar. Nu ştiu dacă Salubris-ul face economii, dar cred ca că ar trebui luate măsuri supliemntare de curţire a oraşului pentru că nu arată foarte bine. Faptul că dumneavoastră vi se spală maşina zilnic, asta nu înseamnă neapărat că oraşul este curat”, este opinia unui iesean adresata direct primarului Nichita.
Raspunsul Primariei este unul cum rar poate o minte bolnava sa scorneasca. In timp ce oamenii trimit reclamatii punctuale, subliniind negru pe alb, sau uneori chiar si color, prin intermediul fotografiilor, craterele din asfalt si mizeria din cartiere, cei din Primarie sustin ca noroaiele provin de pe …santiere sau din afara Iasului.
„Vremea ploioasă a determinat ca în mai multe cantităţi de noroi de pe şantiere să ajungă pe trama stradală, motiv pentru care, regia de salubritate a Iaşului desfăşoară activităţi zilnice de spălare cu autocisterne.Nu-i mai puţin adevărat că mari cantităţi de păm\nt sunt aduse şi din afara localităţii şi de pe multe şantiere. Poliţia Locală a făcut câteva descindeneri pe şantiere, mai ales de pe zona centrală, cu obligaţia ca cei care desfăşoară lucrări să intervină la spălarea caroseriilor, lucru care s-a şi întâmplat pe zona Sf. Lazăr”, este punctul de vedere al executivului Primariei Iasi.
