Scrisoare deschisă, de la şoferul şi femeia de serviciu ai lui Dan Cârlan, către prefectul Iaşului

0
56

Mai ceva ca in “Scrisoarea pierduta” a lui Nenea Iancu, interpretarea scrisorii deschise a senatorului Varujan Voganian, raspunsul dat de “prifectul Grigoras” si onoarea nereperata a celor ponegriti pe nedrept, mai deloc in spiritul legii si al ANI, l-a scos de la naftalina pe fostul prefect al targului, Dan Carlan. Tot printr-o scrisoare deschisa, ca sa nu mai plateasca “timbrul de confidentialitate”, acesta isi expune destinatarul oprobiului public:

Stimate domnule prefect Marian Grigoraş,

vă scriem această scrisoare deschisă după ce am luat cunoştinţă, cu consternare, despre modul arogant şi autosuficient în care i-aţi răspuns public domnului senator Varujan Vosganian, pe o chestiune de fond extrem de serioasă, aceea a dreptului de vot al consilierilor locali şi judeţeni, făcând trimitere la amărâţii de noi, şoferii şi femeile de serviciu, ca şi cum noi am fi nişte paria ai societăţii, lipsiţi de dreptul elementar de a cunoaşte legea şi de capacitatea de a înţelege modul în care votul nostru poate fi schimonosit în interes pur politic.

Dincolo de afrontul inutil adus categoriilor profesionale din care facem parte noi, şoferii şi femeile de serviciu, mult mai gravă ni se pare jignirea inacceptabilă adusă senatorului Varujan Vosganian, un om ale cărui experienţă şi cultură nu pot fi nicidecum puse la îndoială sau, mă scuzaţi, pe acelaşi nivel de anvergură cu al nostru, pentru că există, totuşi, o diferenţă.

Nu credem că v-aţi uitat un pic într-o oglindă virtuală atunci când l-aţi făcut pe senatorul Vosganian una cu noi pentru că, suntem siguri, v-aţi fi dat seama că un om cu două facultăţi solide, făcute la vremea lor, nu ca noi, doctor în economie, om de cultură, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, lider al unei importante comunităţi etnice din ţara noastră, ministru în câteva rânduri, de un sfert de secol deputat şi senator, lider de opinie în viaţa parlamentară, ei bine, un astfel de om nu poate fi ridiculizat în acest mod de către dv.

Uitaţi-vă la timp în oglinda de care vă vorbeam mai sus şi ieşiţi din capcana în care aţi căzut, înainte de a vă face un rău mai mare decât vă închipuiţi, atât în planul imaginii personale, cât şi în ceea ce priveşte consecinţele juridice ale bulversării abuzive a întregii administraţii publice locale din judeţul nostru.

Aşadar, domnule prefect, noi, şoferii, femeile de serviciu şi ceilalţi alegători anonimi de pe tot întinsul judeţului Iaşi, am votat pe 5 iunie cu convingerea naivă că votul nostru va fi respectat, iar consilierii locali şi judeţeni rezultaţi din voturile noastre ne vor putea reprezenta voinţa în următorii 4 ani.

Am crezut sincer că principiul constituţional, democratic, fundamental, al majorităţii politice rezultate din alegeri se va aplica în toate cazurile şi că, fie avem o majoritate câştigată de liberali, fie ea câştigată de pesedişti, aceasta se va putea manifesta liber exercitând puterea la nivel local, conform legii.

Exercitarea puterii la nivel local înseamnă, în primul rând, preluarea efectivă a acesteia, prin alegerea viceprimarilor, a preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, cu votul majorităţii.

Ne-am trezit, noi, cei din judeţul Iaşi, că, spre exemplu, acolo unde o majoritate politică este formată cu un singur consilier în plus, această majoritate se autodistruge ca în filmele cu proşti, prin simplul fapt de a propune un candidat pentru funcţiile de conducere, moment în care, în traducerea dumneavoastră, acel candidat este eliminat din joc, neavând voie să voteze, rămânând cu toţii într-o stare de blocaj care nu poate fi depăşită decât prin furt, negocieri oneroase, trădări politice, asocieri împotriva naturii şi corupţie politică.

Articolul din lege pe care dumneavoastră îl invocaţi şi traduceţi atât de îndemânos partidului politic care v-a trimis să fiţi prefect, este în legea administraţiei publice locale de vreo douăzeci de ani.

Cât de tâmpiţi sau cu rea credinţă să fi fost toţi predecesorii dumneavoastră prefecţi, care au avut de verificat legalitatea a sute de hotărâri în care au fost aleşi viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de consiliu judeţean şi să nu fi observat senzaţionalul “interes patrimonial” al candidaţilor care şi-au exprimat dreptul de vot, vot care se prezumă de drept a fi fost dat nu în interes personal ci în slujba comunităţii, aşa cum scrie în constituţie, în legea administraţiei publice locale şi în statutul aleşilor locali?!?

A trebuit să veniţi dumneavoastră prefect şi să trageţi concluzia că indemnizaţia cuvenită potrivit legii unui viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean nu mai reprezintă contravaloarea justă a muncii prestate pentru comunitate ci ditamai interesul patrimonial personal…

Este absolut jenant, domnule prefect!

Până şi noi, şoferul şi femeia de serviciu ai lui Dan Cârlan, după ce i-am însoţit şi împărtăşit gândurile vreo douăzeci de ani prin administraţia publică, înţelegem că, dacă o hotărâre are caracter patrimonial pentru o persoană implicată (să zicem viitorul viceprimar) atunci ea are acelaşi caracter patrimonial şi pentru însuşi consiliul local sau judeţean respectiv, ceea ce ar presupune că ar fi trebuit să fie votată cu majoritatea de două treimi cerută de lege pentru hotărârile care privesc patrimoniul.

Nu suntem la alba-neagra, hotărârea ori e cu interes patrimonial, ori nu e. Dacă legiuitorul a stabilit că acest tip de hotărâre se adoptă doar cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, înseamnă că nu priveşte un interes patrimonial, punct!

Vă anunţ, dacă nu ştiaţi, că dumneavoastră personal sunteţi în acelaşi tip de conflict de interese, ca o consecinţă directă a faptului că semnaţi în fiecare lună, ca şi ordonator de credite, plata salariilor în Instituţia Prefectului, atât timp cât, în urma semnăturii dumneavoastră, vă duceţi cu întreaga familie la capătul celălalt al conductei şi aşteptaţi să curgă în cont propriul salariu de prefect.

Este imposibil să puteţi interpreta altfel dispoziţiile articolului 301 din Noul Cod Penal al României, care stabilește că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv… se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”

Din păcate, exact ăsta este sensul absurd pe care l-aţi dat interesului personal, schimonosind înţelesul unui articol din lege doar ca să iasă cum convine grupului politic din care proveniţi, PNL.

Pentru că, da, nu ne ferim să o spunem, raportul în judeţ fiind de 2 la 1 în favoarea celuilalt grup politic, la capitolul majorităţi câştigate în consiliile locale, este mai convenabil pentru PNL (chiar călcând pe gât unele cazuri în care suferă chiar primării liberale) să destabilizeze artificial, prin mâna prefectului, constituirea cât mai multor structuri ale autorităţilor locale din judeţ, culminând cu Consiliul Judeţean, pierdut lamentabil de către PNL la votul popular.

Ce fel de majoritate democratică este aceea dintr-un consiliu, local sau judeţean, unde grupul politic sau asocierea politică ce deţine un consilier în plus nu are posibilitatea legală de a vota alegerea indirectă a unui viceprimar, sau preşedinte, sau vicepreşedinte, pentru simplul fapt că votul în plus primit de la alegători se transformă într-un vot în minus faţă de cvorumul cerut de lege (“majoritatea consilierilor în funcţie”) atunci când dumneavoastră vreţi să introduceţi interdicţia de vot pentru candidat?!?

Indiferent ce va face minoritatea, dacă propune un candidat propriu sau nu, majoritatea politică de tip +1 nu va putea niciodată, în opinia dumneavoastră, să-şi aleagă un viceprimar sau preşedinte CJ decât cu voturi furate pe sub masă din partea cealaltă, pentru a re-întruni cvorumul legal după eliminarea de la vot a propriului candidat.

Extraordinară viziune democratică aveţi despre votul nostru, al şoferilor şi femeilor de serviciu, domnule prefect!

În realitate, lucrurile sunt foarte simple, ca la condusul pe şosea ori la spălatul vaselor.

Majoritatea rezultată din alegeri este o majoritate legitimă şi are dreptul constituţional absolut să exercite puterea, alegând conducătorii locali.

Interes patrimonial este exclus să existe în hotărârea de alegere, aşa cum am arătat mai sus, atunci când un consilier, fie el chiar candidat la viceprimar sau preşedinte, votează o hotărâre care se adoptă potrivit legii cu majoritatea consilierilor în funcţie şi nu cu majoritate de două treimi, specifică votului pe chestiuni care privesc un interes patrimonial.

Cealaltă prevedere similară invocată (existenţa unui interes personal al consilierului candidat atunci când votează, în sensul că vizează obţinerea unui avantaj personal în dauna interesului public) este la fel de absurdă.

Interesul public absolut este să se aleagă un viceprimar, ori un preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, care să servească interesul comunităţii locale, fiind expresia majorităţii politice din consiliu, rezultată în urma votului cetăţenilor.

Indemnizaţia pentru funcţie nu este un avantaj personal obţinut de viceprimar sau preşedinte în dauna interesului comunităţii locale, ci este chiar preţul corect, contravaloarea echitabilă a muncii prestate în beneficiul acesteia, aşa cum subliniază legea.

Iată, domnule prefect, ce spune chiar ANI în Ghidul privind Conflictul de Interese:

  • Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei include o definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici în articolul 13: Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri.
  • Conform OECD2, conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

Dar, despre ce atribuţii, responsabilităţi şi obligaţii oficiale vorbim noi aici?

Un consilier local sau judeţean se află în faţa unui vot eminamente politic – alegerea unui viceprimar sau preşedinte de consiliu judeţean.  

Va da acest vot, în condiţii normale, “cum vrea muşchii lui”, da?

Vot secret obligatoriu.

Nu există absolut nici o constrângere în raport cu interesul public, să dea votul respectiv pe faţă, pe dos, mai la stânga sau mai la dreapta.

Interesul public doar numără voturile exprimate şi constată cine a avut mai multe, declarându-l pe acela drept ales viceprimar.

Mai departe, avem acelaşi consilier care devine candidat la funcţia pentru care se votează.

Poate fi oare invocată prezumţia că datoria faţă de public în privinţa votului (cea despre care tocmai am stabilit mai sus că nu există de nici o culoare, votul este secret, liber de orice constrângere) va fi distorsionată de interesul propriu, adică, vezi doamne, publicul aşteaptă de la el să nu se voteze ca viceprimar, dar dânsul, nenorocitul, din pur interes personal îşi va da votul chiar sieşi?!?

Evident că nu, nu, nu!!!

Publicul a votat, să zicem, o majoritate de +1 pentru PNL în consiliul local.

Asta înseamnă că interesul public majoritar a fost ca PNL să guverneze, printr-un viceprimar ales de majoritatea consilierilor, dintre cei care au şi cu ce să o facă, respectiv dintre liberali, care au voturile necesare.

Toţi consilierii aleşi sunt chemaţi să voteze, fiecare votează secret cum vrea el şi nu cum impune vreun alt interes, fie el şi poreclit a fi public, dar nimeni nu poate priva alegătorii liberali de un vot de consilier PNL, consilier rezultat din suma voturilor comunităţii locale, doar pentru că el candidează chiar să facă ceea ce i-au cerut cetăţenii la vot – să iasă viceprimar şi să exercite puterea în numele alegătorilor săi.

Veţi invoca, domnule prefect, existenţa unor hotărâri judecătoreşti în care unele instanţe au zis ca dv.

Vă putem şi noi invoca, domnule prefect, multe alte hotărâri date exact pe invers. Nu ar fi primul caz în care instanţe diferite de prin ţară dau soluţii exact contrarii pe aceeaşi speţă.

Trăim în România, la noi precedentul juridic nu este izvor de drept şi nu determină obligativitatea unor soluţii identice pe viitor, ca în dreptul anglo-saxon sau în America.

Vă cerem, domnule prefect, să conştientizaţi că sunteţi pe punctul de a intra cu bocancii în autonomia locală a celor 99 de consilii din Judeţul Iaşi, interzicând absolut abuziv dreptul de vot al unor consilieri locali sau judeţeni, distorsionând uneori dramatic rezultatele din alegeri, poate chiar şi suspendând în instanţe hotărâri altfel legale şi legitime ale consiliilor care şi-au ales viceprimari sau preşedinte ori vicepreşedinţi ai consiliului judeţean.

Vă atragem atenţia, aşa, cu mintea noastră de şofer şi femeie de serviciu, că a insista în această direcţie reprezintă un clar abuz în serviciu, îndreptat împotriva interesului public major din comunităţile locale pe care le destabilizaţi, abuz în serviciu garnisit exact cu nuanţele precizate recent de către Curtea Constituţională.

Vă cerem să retrageţi explicit circulara prin care aţi transmis în teritoriu această interpretare abuzivă şi absurdă a legii, lăsând să funcţioneze democratic autonomia comunităţilor locale din judeţul Iaşi, care şi-au ales autorităţile locale la votul din 5 iunie.

În cazul în care veţi insista în ideea de a ataca în contencios, cu rea credinţă susţinem noi, unele hotărâri din consiliile locale, adoptate cu votul renegat al candidaţilor pentru funcţia de viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, nu vom ezita să ne plângem la instituţiile statului, chemate să apere ordinea publică în faţa oricărei tentative de destabilizare precum cele prezentate mai sus. Ca simpli cetăţeni cu drept de vot.

În fine, domnule prefect, în ceea ce ne priveşte pe noi, semnatarii acestei scrisori deschise, e bine să ştiţi că suntem cei care, de douăzeci de ani, îl ducem şi îl aducem pe Dan Cârlan cu maşina oriunde are nevoie, îi facem cafeaua de dimineaţă, îi spălăm vasele, îi pregătim sandwich-ul sau caserola cu tocăniţă pentru la birou, într-un cuvânt, şoferul şi femeia lui de serviciu.

L-am însoţit opt ani în consiliul municipal din Iaşi, alţi patru ani l-am servit ca senator, preşedinte chiar al comisiei care a scris legile pe care le traduceţi dumneavoastră atât de strălucitor acum, i-am fost alături prin ministere şi chiar, cu voia dumneavoastră, l-am servit un an şi jumătate chiar pe scaunul de prefect pe care l-aţi preluat în februarie.

Am învăţat atâtea alături de el, încât acum îi suntem un fel de dedublare, nu numai că-i purtăm şi numele, dar chiar gândim la fel cu el.

De aceea ne-am permis să vă scriem noi, ca să nu fie dânsul în situaţia neelegantă de a critica acţiunile celui care i-a succedat în funcţie, acesta fiind un demers care nu-i stă de regulă în caracter”.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

− 2 = 1